♡ MAKE UP ♡ CHAMPAGNE ♡ Asa ca de revelion

Bucle doar cu agrafe, fără căldură cadou de revelion!!!!!!!!!!!

Machiaj de revelion simplu si natural

♡ BROWN SMOKEY EYE ♡ Make Up Tutorial ♡ Sa fim frumoase de revelion

Top Christmas Songs Of All Time Let's dance!!!!!!

Traditional Christmas Songs Playlist 2015 Craciun fericit sarbatori fericitee dragilor

Dean Martin & Frank Sinatra - Christmas Hits (AudioSonic Music) [Full Al...

Santa Claus Is Coming To Town

 YYYYYYYYYYYeeeeeyyyyy

Craciunul il ai in inima

Craciunul il ai in inima

Craciunul.......il ai in inima

Craciunul este magic pentru ca poti fi impreuna cu toti cei pe care ii iubesti indiferent de fel sa va bucurati unii de ceilalti  de colinde mirosul de brad de..........bunul Mos Craciun si de o masa imbelsugata mai la urma

Pentru mine asta semnifica Craciunul

Va urez sarbatori de poveste care sa va faca inima sa zambeasca

Ciao dragilor 

Lucrurie bune.........

Lucrurile bune.........


Lucrurile bune se construiesc in timp cu multa incredere, perseverenta ratiune rabdare

Sa nu uitati asta niciodata

Ciao draglor

Intocmai asa sa faci

Intocmai asa sa faci 


Intotdeauna sa te comporti asa cum simti

Ciao dragilor

Vad ca si domnul acest e de acord cu mine

Vad ca si domnul acesta este de acord cu mine 

intotdeuna i-am adorat desenele animate i le voi adora intotdeauna

Ciao dragilor

Gandire in tandem

Gandire in tandem

Ciao dragilor

Secretul mult asteptat de toata lumea

Secretul tineretii


Priviti aici si luati aminte

Un produs chimic cunoscut inversează simptomele îmbătrinirii. Oamenii de ştiinţă îl consideră''magic''.

Un studiu recent al Universităţii din Maryland (UMD) din SUA au descoperit că un produs chimic comun poate inversa simtomele progeriei (boala îmbătrânirii premature) sau chiar a îmbătrânirii normale.

Potrivit studiului, doze mici de albastru de metilenă pot anula daunele provocate celulelor de efectul genetic stimulator al progeriei. Efectele benefice ale albastrului de metilenă au loc cu o viteză şi fiabilitate pe care oamenii de ştiinţă o consideră “magică”. 

Progeria sau sindromul Hutchinson-Gilford Progeria este o boală genetică extrem de rară care constă în accelerarea procesului de îmbătrânire sau mai simplu este îmbătrânirea prematură. Progeria este o maladie genetică, ce apare sporadic şi atinge aproximativ 1 din 4 milioane de nou născuţi.

Îmbătrânirea începe cam la vârsta de 2 ani, iar la 10-12 ani copilul are toate caracteristicile externe ale îmbătrânirii, de exemplu păr cărunt, chelie, lipsa grăsimii din corp. Schimbări degenerative au loc şi în interiorul corpului, de exemplu arteroscleroză. Foarte puţini copii atinşi de această boală gravă, care provoacă îmbătrânirea rapidă, ajung la vârsta de 13 ani. 

Progeria este cauzată de defectul genei responsabile de producţia proteinei lamina A, care este parte a nucleului celular şi a membranei nucleare. Potrivit echipei de la UMD, celulele sănătoase primesc doar câte o mică parte de molecula lamina A, ceea ce nu le permite să funcţioneze normal. În cazul progeriei, moleculele rămân neschimbate şi intreacţionează cu membrana nucleară până când aceasta începe să se inflameze şi se deformează.

Echipa UMD a observat că progeria afectează mitocondriile, care sunt propulsoarele celulei, stimulându-le să se inflameze, fragmenteze şi să aibă alte defecţiuni. Uimitor a fost când oamenii de ştiinţă au observat că simptomele progeriei pot fi inversate în mai puţin de 8 săptămâni cu ajutorul albastrului de metilenă. 

Sursa foto: Kan Cao/Zheng-Mei Xiong/UMD 

Albastru de metil a fost ptodus pentru prima dată în 1876. El a fost folosit ca o soluţie antibacteriologică, pentru tratamentul plăgilor de psoriazis şi a altor boli, în cazurile de intoxicaţi cu cianură şi chiar pentru a curăţa acvariile, deoarece toxicitatea sa este atât de redusă încât nu afectează icrele.

Lucrând cu celule fibroblaste umane, echipa a descoperit că albastru de metilen a modificat celulele afectate de progerie, oferindu-le formele iniţiale, normale, rotunde într-o săptămână şi a reuşit să repare aproape complet în 8 săptămâni, astfel încât celulele afectate erau aproape imposibil de distins de celulele normale.

"Până în prezent, am lucrat doar cu celule stem. Este esenţial să vedem dacă efectul va fi acelaşi şi la animalele vii. De asemenea, dorim să vedem dacă albastru de metilen poate repara efectele specifice ale progeriei în diferite tipuri de celule, cum ar cele osoase, ale piele, celulele cardiovasculare şi altele. Pe lângă asta, unele echipe vor începe studiile clinice la celulele umane", afirmă Kan Cao, autorul principal al studiului, profesor de biologie celulară şi genetică moleculară la Universitatea din Maryland. 

Sursa: Gizmag

Ciao dragilor

Asta-i Romania 2014 - A dat America pe Romania! S-a stabilit in Hunedoar...

Inca un motiv sa iubim frumoasa noastra Romanie

Inca un motiv sa iubim frumoasa noastra Romanie

Stand sa ne gandim ca in tara noastra au existat oameni geniali care au inventat lucruri exceptionale extrem de cotidiene noua astazi
Sa descoperim impreuna fascinanta poveste 

Cele mai importante inventii romanesti

Ne folosim in fiecare zi de o suma de obiecte si accesorii, menite sa ne mijloceasca indeplinirea unor scopuri si sa ne faca existenta mai usoara. Pe altele le folosim mai rar, fara a le fi insa mai putin tributari, in timp ce unele ne salveaza de-a dreptul viata. In foarte putine cazuri, devenim curiosi referitor la originile lor, la cum, cand si cine le-a creat. Prea rar ne intrebam ce anume din toate lucrurile pe care le intrebuintam au ca sursa un izvor autohton, in mintile creatoare si in mainile dibace ale conationalilor nostri. Probabil dintr-o convingere defetista ca romanii nu au descoperit niciodata nimic important. Ei bine, lucrurile sunt departe de a sta astfel si nu numai ca inventii romanesti importante exista, insa eventuala lor absenta ar fi dat o fata destul de diferita omenirii, nu intr-un sens benefic.

10. Diorama – Grigore Antipa

Diorama este o reprezentare spatiala a unei portiuni de peisaj, in care se expun, in muzee, animale impaiate, manechine si diverse alte obiecte asemanatoare, in scopul infatisarii unui ecosistem si crearii impresiei unui peisaj real. Primul care s-a gandit la aceasta forma de incadrare a naturii in peisajul citadin a fost naturalistul Grigore Antipa, biolog, zoolog, ecolog si profesor universitar romana. El este intemeietorul Muzeului National de Istorie Naturala din Bucuresti, care ii poarta numele si care, pornind de la reorganizarea sa, in 1907, prezinta pentru prima oara dioramele biologice.

Acestea au reprezentat o noua etapa in evolutia si organizarea muzeelor de istorie naturala. Primele diorame prezentau viata de pe piscurile muntilor Carpati, din regiunea colinelor, din Baragan, precum si din zona inundabila a Deltei Dunarii. De asemenea, in Muzeul de Istorie Naturala exista si numeroase diorame care infatiseaza fauna din regiunile de tundra, prerie, savana sau din desertul Sahara. Datorita deosebitei prezentari, numeroase muzee europene si americane au solicitat sprijinul savantului roman pentru organizarea colectiilor lor muzeistice.

9. Tunul Basilic – Orban

Caderea Constantinopolului reprezinta numele sub care este cunoscuta cucerirea capitalei Imperiului Bizantin de fortele Imperiului Otoman, sub comanda sultanului Mehmed al II-lea, in data de 29 mai 1453. Armata bizantina numara aproximativ 7.000 de oameni, din care 2.000 erau mercenari straini. Cetatea avea circa 22.5 kilometri de ziduri fortificate, probabil cele mai puternice aflate in existeta pana atunci. Otomanii aveau o armata uriasa, de aproximativ 80.000 – 100.000 de oameni, dar sabiile si sagetile nu erau suficiente pentru a penetra colosala cetate bizantina. Ca atare, otomanii au angajat un inginer pe nume Urban sau Orban, de origine controversata inca, dar despre a carui nationalitate romana exista destule probe.

Acesta era specialist in construirea de tunuri, arme care la acea vreme reprezentau o noutate in tehnica de lupta. Urban a constuit in premiera un tun enorm, botezat “tunul Basilic”, masurand peste opt metri lungime si circa 75 centimetri diametru, care era capabil sa lanseze un proiectil de 544 kilograme la o distanta de aproape doi kilometri. Tunul lui Urban nu avea precizie, incarcarea sa dura trei ore, ghiulele erau putine si arma s-a prabusit sub reculul propriu dupa numai sase saptamani. Cu toate acestea, instrumentul a reprezentat precursorul tunurilor perfectionate, de mare putere, proiectate ulterior, lansad pana astazi mostenirea principiului sau de functionare.

8. Cibernetica – Stefan Odobleja

Cibernetica este teoria controlului prin retroactiune. Termenul s-a raspandit mai ales in legatura cu sistemele digitale, dar domeniul este mult mai larg: cibernetica se ocupa de modul in care un sistem (digital, mecanic, biologic) prelucreaza informatiile si reactioneaza la acestea; tot cibernetica se intereseaza de modul in care sistemele se modifica sau permit modificari pentru a-si optimiza actiunile. Medicul Stefan Odobleja, creatorul psihociberneticii si parintele ciberneticii generalizate, publica in 1929 studiul “Metoda de transonanta toracica” in care enunta pentru prima oara legea reversibilitatii.

Odata cu participarea la la Congresul International de Medicina Militara din Bucuresti (1937), anunta aparitia operei sale capitale “Psihologia consonatista”, lucrare prin care face publica prima varianta a conceptiei cibernetice generalizate si demonstreaza caracterul multi si interdisciplinar al acesteia. Modelul cibernetic, pornind de la observatii, intuitie si ratiune, creat de Odobleja in 1938 - 1939, dar vehiculat zece ani mai tarziu in literatura americana si apoi in cea europeana, a fost utilizat si aplicat intr-o varietate de domenii. Incepand din anul 1972, Stefan Odobleja si-a studiile teoriei conform careia originea ciberneticii se afla in psihologie.

7. Pila Karpen – Nicolae Vasilescu-Karpen

O pila electrica, de productie romaneasca, furnizeaza energie de 56 de ani, fara intrerupere. Inventatorul minunii, Nicolae Vasilescu-Karpen, om de stiinta, inginer, fizician si inventator a declarat, cu o jumatate de secol in urma, ca ea va functiona vesnic. In Muzeul National Tehnic "Dimitrie Leonida" din Bucuresti exista un obiect de patrimoniu care sta intr-un seif metalic blindat, chiar in biroul directorului muzeului. Este vorba despre "Pila termoelectrica cu temperatura uniforma", cunoscuta sub numele de "Pila lui Karpen", realizata in 1950. Aparatul este, de fapt, un perpetuum mobile, adica un dispozitiv care genereaza energie la nesfarsit fara interventie din exterior.

Desi ar fi trebuit sa se opreasca de multe decenii, "Pila lui Karpen" se incapataneaza sa functioneze, asa cum a prevazut inventatorul ei. Construirea unui perpetuum mobile a fost visul de secole al omenirii. Un aparat care sa se miste la nesfarsit, fara sa primeasca impulsuri exterioare, ar rezolva definitiv setea de energie a civilizatiei actuale. In epoca moderna insa, acest vis a fost abandonat pe considerentul ca ar fi o utopie. Cei ce au continuat totusi sa caute solutia, au fost marginalizati, lumea oamenilor de stiinta considerandu-i nebuni. Perpetuum mobile nu poate exista. Cu toate acestea, un fizician roman s-a incapatanat sa-l construiasca. Si se pare ca a reusit. Nicolae Vasilescu-Karpen a inceput sa lucreze la teoria unei pile electrice care sa genereze energie la nesfarsit inca inainte de Primul Razboi Mondial. "Pila" a fost brevetata in 1922.  Era vorba, in fapt, despre doua pile electrice legate in serie, care pun in miscare un minimotor galvanometric. Acesta, la randul sau, misca o paleta conectata la un intrerupator. La fiecare jumatate de rotire paleta deschidea circuitul, pentru ca la a doua jumatate de rotatie sa-l inchida. Timpul de rotatie a elicei era calculat in asa fel incat pilele sa aiba timp de reincarcare, respectiv pentru refacerea polaritatii in perioada cat circuitul este deschis. O astfel de pila de proportii ar putea alimenta o nava spatiala.

6. Scaunul ejectabil – Anastase Dragomir

Daca la sfarsitul sec. XIX, inceputul sec. XX, multi entuziasti ai aviatiei erau preocupati de constructia avioanelor si de pilotarea acestora, un tanar pe nume Anastase Dragomir si-a concentrat atentia pe siguranta aparatelor de zbor si mai ales a pasagerilor de la bordul lor. Anastase Dragomir era pasionat, ca multi dintre tinerii acelei perioade, de problemele aviatiei. A plecat in Franta, unde a lucrat la mai multe uzine de avioane. Aici si-a perfectionat propriul sau sistem pentru salvarea pilotilor si a pasagerilor in caz de accidente. La 3 noiembrie 1928, a inregistrat, in Franta, cererea de brevet “Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils de locomotion aerienne” si a obtinut Brevetul nr. 678566 din 2 aprilie 1930 pentru “cabina catapultabila”.

Aceasta inventie era “un nou sistem de parasutare din aparatele de locomotie aeriana, fiecare pasager avand o parasuta proprie care permite, in momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel incat parasuta, impreuna cu pasagerul insalat pe scaun, sa treaca printr-o deschizatura a podelei”. Brevetul prevedea ca acest ansamblu de celula-parasuta sa aiba mai multe comenzi, menvrabile de catre pilot. In 1950, Anastase Dragomir a obtinut un nou brevet, romanesc, cu nr. 40658, pentru “celula parasutata”, care consta in folosirea unui spatar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe jos, fie pe sus, pentru ca in 1959 sa inregistreze o alta cerere, care avea ca obiect construirea unui avion de transport echipat cu cabine catapultabile, pentru salvarea pasagerilor (brevet romanesc nr. 41424 din 1960). Ideea roamanului se va concretiza prin aparitia, la noile tipuri de avioane supersonice militare, a scaunul ejectabil.

5. Stiloul – Petrache Poenaru

In anul 1821, braileanul Petrache Poenaru, pandur, creator al steagului Romaniei moderne, inginer, matematician, inventator si membru titular al Academiei Romane din 1870, a fost secretarul lui Tudor Vladimirescu in timpul revolutiei. Aceasta era o functie publica, activitatea lui fiind legata de pana si calimara. Poate ca si de aici i-a venit ideea conceperii primului stilou din lume. Desi dupa infrangerea lui Tudor Vladimirescu pandurii erau vanati si decapitati, Petrache Poenaru scapa, iar in 1826 primeste o bursa franceza si isi completeaza studiile la Ecole Polytechnique din Paris.

In 1827, la data de 25 mai, obtine Brevetul francez 3208 pentru "plume portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de l'encre" (condei portaret fara sfarsit, alimentandu-se el insusi cu cerneala). Aceasta inventie a revolutionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit si in prezent de milioane de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgarieturile de pe hartie si scurgerile nedorite de cerneala si propunea solutii pentru imbunatatirea partilor componente spre a asigura un debit constant de cerneala, precum si posibilitatea inlocuirii unor piese.

4. Vaccinul antiholeric – Ioan Cantacuzino

Ioan Cantacuzino, academician, medic, microbiolog, profesor universitar roman, fondator al scolii romanesti de imunologie si patologie experimentala, a desfasurat o bogata activitate de cercetare privind vibronul holeric si vaccinarea antiholerica. Pe baza cercetarilor desfasurate in aceasta directie, medicul a pus la punct o metoda de vaccinare antiholerica, numita “Metoda Cantacuzino”, folosita si astazi in tarile unde se mai semnaleaza cazuri de holera. Implicandu-se in studiul holerei, tifosului exantematic si tuberculozei, aduce contributii remarcabile. A creat notiunea de imunitate prin contact.

In campania din 1913 a condus prima vaccinare antiholerica masiva in focarele infectioase, cunoscuta in stiinta ca „Marea experienta romaneasca", care a salvat multe mii de vieti, si a initiat masurile de combatere a epidemiei de holera. In primul Razboi Mondial, in calitate de conducator al serviciilor sanitare militare si civile, a luat masurile de combatere a marii epidemii de tifos exantematic. Creeaza o serie de lucrari ca: descoperirea imunitatii celulare si umorale, sensibilitatea si lipsa de imunitate a organismului fata de scarlatina, studii cu renume mondial asupra holerei si vaccinoterapiei. Introduce vaccinul lui Calmette, iar în 1912 creeaza vaccinul antitific.

3. Gerovital – Ana Aslan

Medic roman specialist in gerontologie, academician din 1974 si director al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie, Ana Aslan a evidentiat importanta procainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate de varsta, aplicand-o pe scara larga in clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital sau vitamina H3. Produsul geriatric a fost preparat in anul 1952 si brevetat in peste 30 de tari. In acelasi an ia fiinta Institutul National de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan”, primul institut de geriatrie din lume, model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare.

„Ana Aslan” are, anual, mii de pacienti. Efectele terapiei Aslan asupra imbatranirii au convins inca de la inceput, aducand institutului pacienti cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale, printese, conti si directori ai unor mari banci ale lumii. Renumele produselor “Aslan” a trecut si Oceanul, John Kennedy recurgand, pentru o afectiune a coloanei vertebrale, la un tratament la domiciliu cu “Gerovital”.

2. Avionul cu Reactie – Henri Coanda

In Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris, a gazduit cea de-a doua editie aExpozitiei Internationale de Aeronautica. Au fost expuse cele mai noi piese de aviatie. Cea mai interesanta masinarie, care a atras atentia multora, a fost un avion rosu, fara elice, pe a carui placuta metalica din scria: COANDA-1910. Acest avion trezit interesul atentia oamenilor nu numai pentru ca nu avea elice, ci si pentru ca era total diferit fata de ceea ce numeau ei pana atunci "avion". Masinaria avea doua aripi duble si un singur loc, o anvergura de 10,3 m, lungimea de 12,5 m, greutatea de 420 kg si o forta a propulsiei de 220 kg. Cea mai interesanta parte din avionul lui Coanda era sistemul de propulsie,o adevarata revolutie in constructia de motoare de avioane, care avea sa constituie solutia viitorului.

Motorul cu reactie, inventat si construit pentru prima oara de catre Henri Coanda era compus dintr-un motor-piston cu patru cilindri, racit cu apa si dezvolta 50 de cai-putere la 1000 de rotatii pe minut. Acest motor-piston era conectat la o tija care rotea multiplicatorul de rotatii; miscarea era transmisa compresorului care castiga o rotatie de 4000 de rotatii pe minut. Forta de propulsie era de 220 kgf, mult mai mare decat daca motorul-piston era conectat la o elice. Multi vizitatori ai expozitiei au fost suspiciosi privind decolarea avionului, pana la o demonstratie accidentala a lui Coanda, cand, dorind doar sa verifice motorul, avionul a inceput sa merga din ce in ce mai repede, pana si-a luat zborul. Impresionat de flacarile produse de motor si ingrijorat de faptul ca nu mai pilotase un avion pana atunci, ci doar planoare, Henry a pierdut controlul masinariei, care a pierdut din inaltime si viteza pana cand a aterizat fortat. Aceasta incercare a constituit primul zbor cu un avion echipat cu un motor cu reactie. Astfel, cu 30 de ani inainte de Heinkel, Campini si Whittle, Coanda a construit si a zburat cu primul avion cu reactie.

1. Injectia cu insulina – Nicolae Paulescu

Nicolae Paulescu, profesor de psihologie al Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti,este cel care a descoperit pentru prima oara, in 1921, insulina, hormonul secretat de pancreas, care regleaza metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor si mineralelor din organism. Paulescu este cel care a demonstrat eficienta acestei substante in reducerea hiperglicemiei si care a folosit insulina in tratarea diabetului. Descoperirea sa a salvat milioane de vieti.

Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi “eroi canadieni” Frederick Banting si Charles Best care, in 1922, aveau sa primeasca Premiul Nobel, in dauna lui Paulescu. Cei 30 de ani de munca si staruinta in laborator ai profesorului au fost furati de cei doi tineri canadieni, care luasera cunostinta de munca romanului din publicatiile vremii. In baza articolelor acestuia, ei au reusit sa izolelze insulina si sa o foloseasca in tratarea unui pacient. Cu 8 luni inainte, Paulescu publicase intr-o revista de specialitate belgiana rezultatele cercetarilor sale sub titlul “Recherches sur le rôle du pancréas dans l’assimilation nutritive”. Doar ca n-o numise insulina, ci pancreina. In 1916, pe cand se afla in stadiul final al cercetarii, trupele germane ocupasera Bucurestiul. A trebuit sa-si amane anuntarea rezultatelor definitive.

Facts: Alte inventii romanesti importante

• 1858 - Bucuresti - primul oras din lume iluminat cu petrol si prima rafinare a petrolului
• 1880 - Dumitru Vasescu - construieste automobilul cu motor cu aburi
• 1886 - Alexandru Ciurcu - construieste prima ambarcatiune cu reactie
• 1895 - D. Hurmuzescu - descopera electroscopul
• 1904 - Emil Racovita - fondatorul biospeologiei
• 1906, 18.03 - Traian Vuia - avionul cu tren de aterizare pe roti cu pneuri; cu “Vuia I” acesta reuseste prima decolare fara sa foloseasca nici un mijloc ajutator, numai cu aparate aflate la bord (în fapt, primul avion din istorie)
• 1906 - A.A. Beldiman - aparatul hidraulic cu dalta de percutie pentru sondaje adanci
• 1910 - Tache Brumarescu - masina de taiat sulf
• 1918 - Gogu Constantinescu - intemeiaza o noua stiinta: sonicitatea
• 1920 - Gheorghe Botezatu - a calculat traiectoriile posibile Pamant - Luna, folosite la pregatirea programelor “Apollo” (al caror parinte a fost sibianul Herman Oberth); el a fost si seful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei “Apollo” care a dus primul om pe Luna
• 1921 - Aurel Persu - automobilul fara diferential, cu motor în spate (de forma “picaturii de apa”)
• 1962 -  Ion Agarbiceanu - primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiatie infrarosie

Sursa articol Descopera.ro

Chiar merita sa fim mandri ca suntem Romani

Ciao dragilor

Misto initiativa BRAVO INTACT MEDIA GROUP

Misto initiativa BRAVO ANTENA3

O mai pot spune de o mie de ori acesti oameni au facu numai lucruri extraordinare asa cum este proiectul "produs in tara ta" care va ajuta la dezvoltarea Romaniei daca conceptul este perceput asa cum trebuie

Iata campania oameni buni in ce consta ea

PRODUS ÎN ȚARA TA

De 1 Decembrie, Antena 3 si Observator lanseaza campania PRODUS IN TARA TA, o campanie prin care sustinem imprimarea pe produsele din tara noastra a unui cod de bare personalizat care sa devina o marca a tuturor marfurilor fabricate in tara noastra. Pornim de la faptul ca românii declară că ar cumpăra produse românești și chiar ar fi dispuși să plătească mai mult pentru ele. Una dintre problemele de la raft este ca produsele făcute în România sunt mai degrabă invizibile. 

Campania are ca scop tocmai crearea unei vizibilitati majore a produselor romanesti, astfel incat să fie cât mai ușor de identificat, stimulând astfel alegerea lor și sprijinind economia din România. Ne propunem sa protejam si sa promovam produsele fabricate in Romania, sa constientizam publicul de importanta demersului nostru si chiar sa conducem la crearea unui cadru legislativ propice consumului de produse romanesti, fie ca vorbim despre alimente, imbracaminte, mobila, electronice. 

Prin plasarea conturului hărții României pe codul de bare, orice om poate ști imediat dacă acel produs e fabricat în tara noastra. Codul de bare cu harta României va putea fi folosit de orice producător care produce în România. Pot fi companii străine care au fabrici în România, nu doar producători 100% locali. 

Asadar, este extrem de important, consideram a fi un produs romanesc acele produse fabricate in Romania, chiar daca la fabricarea lor sunt folosite materii prime din import.   

Orice producător își poate pune harta României pe codul de bare, să înlocuiască codul de bare vechi cu unul care are harta României. Pentru asta, trebuie doar să meargă pe un site dedicat de unde să descarce acest nou cod de bare. Sursa articol Antena3.ro

Felicitari inca odata oameni frumosi de la INTACT MEDIA GROUP

Ciao dragilor

Devoltarea Lumii cu ajutorul inventilor ei

Devoltarea Lumii cu ajutorul inventilor ei

Mi s-a parut intotdeauna fascinant aflarea acestor secrete pentru a sti tu ca persoana cum s-a ajuns la lumea din zilele noastre

Haideti sa descoperim aceste minunatii impreuna

Cele mai mari 50 de invenţii şi inovaţii de la roată încoace

Desigur, fiecare are părerea lui în această privinţă, dar n-ar fi interesant să aflăm ce gândesc despre asta oameni care, de decenii, lucrează în domeniul tehnologiilor de tot felul, învaţă despre tehnologii - şi îi învaţă şi pe alţii –, studiază evoluţia tehnologiilor de-a lungul istoriei? Publicaţia americană The Atlantic a avut iniţiativa de a aduna un grup de 12 experţi – oamenii de ştiinţă, ingineri, istorici, oameni de afaceri - şi de a-i ruga să întocmească, fiecare, o listă a 25 de invenţii sau inovaţii pe care le consideră cele mai importante. Singura condiţie pusă era aceea ca reuşitele respective să fie posterioare inventării roţii, survenită acum cca. 6000 de ani şi atât de importantă pentru evoluţia ulterioară a tehnologiilor şi a civilizaţiei umane, în general, încât roata a ajuns să simbolizeze, în mentalitatea colectivă, însăşi INVENŢIA, ideea revoluţionară care schimbă din temelii universul tehnologic de până atunci şi dă un imbold nemaintâlnit progresului. Iată rezultatele acestui incitant exerciţiu, care ne dau o idee despre modul în care oamenii înţeleg lumea şi evoluţia ei – lumea trecută, prezentă şi chiar pe cea viitoare.

Analizând listele oferite de participanţi, cântărind valoarea acordată fiecărei invenţii ori inovaţii, pe baza ordinii lor, James Fallows, autorul articolului din The Atlantic, a sintetizat informaţiile într-o listă mai cuprinzătoare – de 50 de izbânzi tehnologice considerate cele mai însemnate din istorie. Lista e, evident, foarte departe de a fi exhaustivă: după cum spune el însuşi, a întocmi o listă de (numai) 50 de astfel de reuşite înseamnă să excluzi de pe listă alte 50.000. Nenumărate sunt invenţiile şi inovaţiile care au schimbat viaţa omenirii, iar 50 dintre acestea – în cursul a sute de mii de ani de evoluţie – pare puţin. Dar, aşa limitat şi inevitabil subiectiv cum este, rezultatul nu este mai puţin interesant. Iată lista, îmbogăţită cu comentarii ale autorului şi ale unora dintre cei 12 experţi care au fost rugaţi să participe la proiect.

1. Tiparul, anii 1430

Nominalizată de 10 din cei 12 participanţi, inventarea tiparului cu litere mobile, în Europa secolului al XV-lea, a permis accesul facil şi ieftin la cunoaştere, deci îmbogăţirea şi răspândirea rapidă a acesteia.

2. Electricitatea, sfârşitul secolului al XIX-lea.

Viaţa modernă este de neimaginat fără ea: nenumărate alte invenţii n-ar fi apărut niciodată dacă nu ar fi existat mai întâi electricitatea, ca o sursă de energie la îndemâna tuturor.

3. Penicilina, 1928

Acest prim antibiotic sintetic fabricat de om a deschis o eră nouă în medicină: boli altădată incurabile au devenit cu uşurinţă vindecabile graţie antibioticelor.

4. Echipamentele electronice cu semiconductori, jumătatea secolului XX

Ele reprezintă fundamentul fizic al lumii virtuale; fără ele, n-am fi avut mijloacele de comunicare în masă de care dispunem azi.

5. Lentilele optice, secolul XIII

Datorită lor au putut fi inventate microscopul şi telescopul, dar contribuţia lentilelor la progresul omenirii nu se rezumă la atât. Ochelarii, de exemplu, au reprezentat un imens factor de progres: după cum spune autorul articolului, ei au permis creşterea coeficientului de inteligenţă al oamenilor, sporind considerabil numărul celor care puteau (ori puteau învăţa) să citească şi să scrie.

6. Hârtia, secolul II

Suport al scrierii şi al imaginilor, ea a contribuit hotărâtor la diseminaraea informaţiei şi la creşterea numărului de oameni ştiutori de carte.

7. Motorul cu ardere internă, sfârşitul sec. al XIX-lea

A înlocuit în modul cel nai avantajos motorul cu aburi, fiind mai mic şi mai eficient decât acesta.

8. Vaccinarea, 1796

În acest an, medicul britanic Edward Jenner a pus la punct o formă incipientă de vaccinare, folosind un virus al unei boli a vitelor; inoculat la oameni, acesta îi ferea de variolă (produsă de infecţia cu un virus înrudit), o boală desfigurantă şi cu mortalitate mare. Dar vaccinarea a luat avânt abia începând cu anul 1885, când Louis Pasteur a inventat vaccinul antirabic (împotriva turbării).

9. Internetul, anii 1960

Internetul – în sensul unei reţele de calculatoare care puteau să împărtăşească şi să prelucreze în comun informaţia – a apărut mai devreme decât cred mulţi dintre utilizatori săi contemporani. Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenţia pentru Proiecte Avansate de Cercetare în domeniul Apărării (DARPA), din cadrul Departmentului Apărării din SUA, a creat prima reţea de computere interconectate, denumită ARPAnet. Prin extinderea continuă a acestei reţele s-a ajuns la Internetul de azi - infrastructura ce stă la temelia erei digitale.

10. Motorul cu aburi, 1712

A pus în mişcare trenurile, vapoarele şi maşinile-unelte, făcând posibilă înflorirea Revoluţiei Industriale.

11. Fixarea azotului, 1918

Este o invenţie pe cât de puţin cunoscută, pe atât de importantă: chimistul german Fritz Haber a pus la punct un procedeu de sinteză a amoniacului, care a permis fabricarea industrială (prin procedeul Haber-Bosch) a îngrăşămintelor cu azot – unul dintre elementele determinate ale Revoluţie Verzi (vezi nr. 22), care a sporit impresionant recoltele şi a salvat de la moarte multe sute de milioane de oameni.

12. Instalaţiile de canalizare, mijlocul sec. al XIX-lea

Reprezintă una dintre cauzele majore ale creşterii duratei vieţii – noi, europenii, trăim azi, în medie, cu câteva decenii bune mai mult decât în 1880.

13. Refrigerarea, anii 1850

A schimbat profund modul în care ne hrănim şi a contribuit la îmbuntăţirea sănătăţii publice. Invenţia este importantă nu numai din perspectiva alimentaţiei; medicamente şi vaccinuri pot fi azi transportate la mari distanţe şi păstrate mult timp, graţie acestei descoperiri, salvând milioane de vieţi, pretutindeni în lume.

14. Praful de puşcă, secolul X

Poate că e o invenţie pe care am fi vrut mai curând să n-o fi cunoscut, căci contribuţia ei la uciderea semenilor şi la creşterea tragică a „eficacităţii„ războiului este binecunoscută. Dar acest explozibil a avut şi alte întrebuinţări, în scopuri mai paşnice – de pildă, în construcţia de drumuri ori exploatări miniere. Oricum, este o invenţie a cărei importanţă nu poate fi negată, dacă o privim din perspectiva impactului ei asupra civilizaţiei umane.

15. Avionul, 1903

A transformat profund economia, mărind enorm viteza cu care pot fi transportate persoane şi bunuri; a transformat şi modul în care este dus războiul, dar a schimbat şi felul în care percepem lumea în care trăim.

16. Computerul personal, anii 1970

A sporit extraordinar capacitatea oamenilor de a comunica şi de a învăţa.

17. Busola, secolul XII

Permiţând orientarea chiar în lipsa unor repere vizuale – în largul oceanului, de exemplu – a permis călătorii din ce în ce mai lungi şi ne-a ajutat să descoperim lumea.

18. Automobilul, sfârşitul secolului XIX

A transformat viaţa de zi cu zi a oamenilor, cultura şi civilizaţia umană.

19. Fabricarea industrială a oţelului, anii 1850

A devenit fundamentul industriei moderne şi a rămas la fel de important azi ca şi acum un secol şi jumătate.

20. Pilula anticoncepţională, 1960

A produs o adevărată revoluţie socială, una dintre cele mai puternice din istorie.

21. Fisiunea nucleară, 1939

A înzestrat omul cu noi capacităţi de a distruge, dar şi de a crea.

22. Revoluţia Verde, jumătatea secolului XX

Combinând tehnologii precum aplicarea îngrăşămintelor chimice (nr. 11) cu ameliorarea ştiinţifică a soiurilor de plante, Revoluţia Verde a mărit enorm producţia de alimente la nivel global. Despre Norman Borlaug, „părintele Revoluţiei Verzi”, se spune adesea că ar fi salvat de la moarte un miliard de oameni.

23. Sextantul, 1757

Cu ajutorul lui, au putut fi realizate observaţii astronomice şi întocmite hărţi, care ne-au ajutat să cunoaştem şi să înţelegem mai bine planeta şi Universul.

24. Telefonul, 1876

A permis vocii umane să se audă de la distanţe de mii de kilometri, revoluţionând comunicarea.

25. Scrierea alfabetică, mileniul I î.e.n.

Odată cu apariţia acesteia, informaţia a devenit mai accesibilă şi mai uşor de găsit; după opinia autorului, ea ar fi permis societăţilor care o practicau să le întreacă pe cele care foloseau scrierea ideografică.

26. Telegraful, 1837

A mărit spectaculos viteza cu care putea fi transmisă informaţia; după cum spune Joel Mokyr (profesor de economie şi istorie la Northwestern University), unul dintre participanţii la proiectul propus de The Atlantic, înainte de telegraf, informaţia nu putea merge mai repede decât un om călare.

27. Ceasul mecanic, secolul al XV-lea

A cuantificat timpul şi a marcat începutul unei transformări drastice a modului în care oamenii îşi organizau existenţa zilnică.

28. Radioul, 1906

A fost o demonstraţie a capacităţii excepţionale a acestei categorii de dispozitive - mijloacele electronice de comunicare în masă – de a răspândi idei şi de a uniformiza cultura.

29. Fotografia, începutul sec. XIX

A transformat profund profesii precum jurnalismul, dar şi arta, şi cultura, precum şi modul în care ne vedem pe noi înşine.

30. Plugul cu cormană, sec. XVIII

Spre deosebire de modelele mai vechi, plugul cu cormană nu doar taie brazda, ci o şi răstoarnă, înăbuşind creşterea buruienilor şi aducând la suprafaţă substanţele nutritive din sol. Pare o îmbunătăţire modestă adusă unei unelte vechi, dar, de fapt, impactul ei a fost extraordinar: introducerea ei a mărit foarte mult productivitatea pământului, ceea ce a influenţat considerabil economia şi, astfel, întreaga civilizaţie. Autorul articolului plasează această invenţie în secolul al XVIII-lea, dar ea a fost utilizată şi mai înainte. În secolul al XVIII-lea, însă, designul acestor pluguri a fost considerabil îmbunătăţit: în această perioadă au fost inventate şi s-au răspândit pe scară largă modele de plug cu cormană mult mai uşoare şi care puteau fi produse în număr mare în fabrici; ele au devenit foarte populare şi au contribuit mult la progresele agriculturii în Europa şi în America de Nord.

31. Şurubul lui Arhimede, sec III î.e.n.

Celebrului învăţat antic îi este atribuită inventarea unuia dintre primele dispozitive de pompare a apei – un soi de „tirbuşon” rotitor care împingea apa în sus printr-un tub. Invenţia a îmbunătăţit tehnologia irigaţiilor şi este utilizată şi în ziua de azi, de exemplu în instalaţii de tratare a apelor uzate.

32. Maşina de egrenat bumbacul, 1793

Inventată în SUA, a permis separarea mecanizată a fibrelor de bumbac de seminţele plantei, o activitate care, anterior, era făcută manual şi era foarte laborioasă. Ca urmare, industria ţesăturilor de bumbac a devenit mult mai productivă şi, desigur, cererea de materie primă a devenit mai mare; ca o consecinţă tristă, a luat amploare şi s-a consolidat fenomenul sclaviei pe plantaţiile de bumbac din sudul Statelor Unite ale Americii.

33. Pasteurizarea, 1863

Una dintre primele aplicaţii practice ale teoriei germenilor infecţioşi, elaborată de Pasteur, pasteurizarea – o metodă de conservare a alimentelor lichide, prin supunerea lor la temperaturi înalte, oprind astfel înmulţirea bacteriilor – este socotită una dintre cele mai eficiente intervenţii umane în domeniul sănătăţii publice, în întreaga istorie a umanităţii.

34. Calendarul gregorian, 1582

A corectat calendarul iulian, mai vechi, realizând o sincronizare mai bună a mersului civilizaţiei umane cu ritmurile naturale determinate de ciclurile astronomice.

35. Rafinarea petrolului, jumătatea secolului al XIX-lea

Economia mondială se bazează şi azi, în imensă măsură, pe petrol, prin prelucrarea căruia se obţin mii de produse de uz cotidian.

36. Turbina cu abur, 1884

Deşi mai puţin mediatizate decât motoarele cu aburi, turbinele cu abur reprezintă şi azi unul dintre pilonii pe care se sprijină industria energetică; cca. 80% din energia electrică produsă în lume este obţinută cu ajutorul lor.

37. Cimentul, mileniul I î.e.n.

De la cele mai vechi versiuni de lianţi, făcute din var şi nisip, până la cimentul modern, acest tip de material stă – la propriu - la temelia civilizaţiei.

38. Ameliorarea ştiinţifică a soiurilor de plante, anii 1920

Deşi oamenii au început – conştient sau nu - să selecţioneze plantele încă de la începuturile agriculturii, abia în secolul XX oamenii de ştiinţă au redescoperit lucrările (datând in secolul al XIX-lea) botanistului Gregor Mendel, „părintele geneticii”, şi au început astfel să înţeleagă genetica plantelor, baza oricărui proces eficient de ameliorare. (Mai târziu, pe baza acestor descoperiri, a putut fi întreprins şi studiul geneticii umane, în care s-au înregistrat progrese atât de spectaculoase).

39. Forajul petrolier, 1859

Alimentează economia modernă, influenţează profund geopolitica şi modifică clima planetei.

40. Navigaţia cu vele, mileniul IV î.e.n.

Ca şi avionul (nr.15) dar cu mult înaintea acestuia, a transformat domeniul transporturilor, al războiului şi viziunea noastră asupra lumii.

41. Racheta, 1926

Cu ajutorul rachetelor, am ajuns  mai departe de Pământ decât prin orice alt mijloc; de fapt, după cum spune George Dyson, un alt participant la proiect (specialist în istoria tehnologiilor), racheta „este singurul mijloc prin care am putut părăsi planeta, până acum.”

42. Banii de hârtie, sec al XI-lea

Au reprezentat un pas important spre „abstractizarea” banilor, caracteristică economiei mondiale în momentul de faţă.

43. Abacul, mileniul III î.e.n.

Un instrument de calcul apărut de timpuriu, abacul a fost unul dintre primele dispozitive menite să ajute inteligenţa umană.

44. Aerul condiţionat, 1902

Poate pare surprinzător, dar este una dintre invenţiile care ajută extrem de mult dezvoltarea economiei în ţările unde temperaturile sunt ridicate, în anumite anotimpuri sau permanent. În ultima jumătate de secol, aerul condiţionat, spune autorul articolului, a jucat un rol major în extinderea populaţiei, creşterea nivelului ei de trai şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în statele din sudul SUA, iar acum joacă un rol similar în ţări precum China, India, ţările arabe ş.a.

45. Televiziunea, prima jumătate a sec. XX

După o expresie deja consacrată, a adus lumea întreagă în casele oamenilor.

46. Anestezia, 1846

Una dintre primele substanţe utilizate în acest sens de chirurgii occidentali a fost eterul, ale cărui efecte au fost prezentate în cadrul unor demonstraţii publice. După cum spune foarte plastic James Fallows, odată cu introducerea anesteziei, chirurgia a început să se deosebească de tortură.

47. Cuiul, mileniul II î.e.n.

Unul dintre experţii solicitaţi să participe la proiect, Leslie Berlin (specialist în istoria afacerilor şi a tehnologiei, la Universitatea Stanford), e de părere că inventarea cuielor „a prelungit viaţa, prin faptul că a conferit oamenilor capacitatea de a-şi construi adăposturi”.

48. Pârghia, mileniul III î.e.n.

O idee aparent copilăresc de simplă, dar extraordinar de eficientă. Se crede că egiptenii antici au folosit din plin această invenţie simplă şi genială pentru ridicarea celebrelor lor piramide.

49. Linia de montaj/banda rulantă, 1913

A transformat economia lumii – de la atelierele meşteşugăreşti la uzinele ce produc în masă bunuri de larg consum.

50. Combina agricolă, anii 1930

A mecanizat muncile câmpului, dând oamenilor libertatea de a se ocupa de alte tipuri de activităţi.

Încă o dată, aceste aprecieri sunt cu totul subiective, influenţate - inconştient, dar inevitabil - de naţionalitatea celor care le fac, de preferinţele fiecăruia, de inspiraţia de moment chiar, precum şi de vremuri: un sondaj de acelaşi gen ar fi arătat cu totul altfel acum 100 de ani, sau chiar acum 20 de ani.

Lipsesc din această listă multe alte izbânzi ale ştiinţei şi tehnologiei, pe care alţii poate le-ar fi inclus; sistemele GPS, de care depind atât de mult azi transporturile şi comunicaţiile; conceptul numărului zero, pe care unul dintre participanţi, Padmasree Warrior, director responsabil de tehnologie şi strategie la Cisco, l-a propus, de altfel, pe lista sa proprie, şi multe altele...

Un alt punct care merită subliniat este caracterul… ambivalent, să zicem, al multora dintre aceste invenţii/inovaţii: pot face atât bine, cât şi rău. Uneori, latura lor negativă nu se arată de la început, dar devine evidentă pe parcurs. “Dacă te uiţi la antibiotice, insecticide, mijloace de transport  - de fiecare dată când rezolvă o problemă, apare una nouă”, spune Joel Mokyr.

Dar asta creează - nu-i aşa? - o permanentă nevoie de soluţii, care stimulează ivirea a noi şi noi invenţii şi inovaţii. Se numeşte progres.        Sursa articol Descopera.ro

Iata ca am descoperit lucruri atat de interesante

Ciao dragilor